Elementul esential ce defineste societatea informationala este faptul ca toate procedurile, procesele, activitatile se bazeaza în principal pe informatie. Intrati în societatea informatiei, daca privim retrospectiv, ne dam seama ca de fapt instrumentele de informare îsi au originea în biblioteci.
De la înfiintarea sa, biblioteca publica a fost permanent raportata la colectivitatea ale carei interese de informare si de documentare le serveste si pentru care a fost, de altfel, creata.
Anul înființării: 1951
Prima bibliotecă importantă din istoria orașului Giurgiu este cea a Gimnaziului „Ioan Maiorescu”, bazată pe donaţiile celebrului director Nicolae Droc Barcian. În 1900 aceasta a primit numele „Principele Ferdinand” şi s-a dorit extinderea ei spre a putea fi pusă şi la îndemâna publicului, dar în lipsa unor fonduri centrale nu s-a reuşit. O nouă încercare a fost făcută în anul 1921, când s-a dorit înfiinţarea unei biblioteci populare, dar în oraşul distrus în primul Război Mondial altele erau priorităţile. Cărţile strânse au fost donate tot bibliotecii liceului.
În perioada interbelică, singura bibliotecă la care avea acces publicul cititor funcţiona pe lângă Ateneul Român „Nicolae Bălănescu”. În anii 1930 ea era păstrată în clădirea Şcolii de băieţi „Ion Zalomit” şi se afla în custodia unui bibliotecar voluntar, Constantin (Ticu) Şerbănescu, funcţionar la Primărie. După inaugurarea localului propriu al Ateneului, în octombrie 1940, biblioteca a funcţionat acolo până la distrugerea acesteia de către reprezentanţii noului regim, în 1948. S-au salvat mai puţin de 10% dintre cărţi, păstrate azi în fondurile documentare ale Muzeului şi Bibliotecii Judeţene.
Cu fonduri alocate de stat, s-a creat o bibliotecă publică în 1951 care, prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1542/1951 privind măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea activităţilor bibliotecilor din România, apărută în Buletinul Oficial nr. 120 din 29 decembrie 1951, a primit statutul de bibliotecă raională cu un fond de 24.479 volume, cu o secţie de împrumut şi o sală de lectură cu 52 de locuri. Prin noua organizare teritorială, biblioteca a preluat, din martie 1974, sarcina de bibliotecă judeţeană pentru judeţul Ilfov, apoi, din ianuarie 1981, pentru judeţul Giurgiu. Fondul de carte a cunoscut o creştere continuă: în perioada 1960-1979 cu 41.380 volume, iar între 1980-1989 cu 51.728 volume, astfel încât la finele anului 1989 existau 147.522 volume.
Numele scriitorului giurgiuvean Ioan Alexandru Bassarabescu – patron spiritual al instituţiei – a fost atribuit prin decizia Consiliului Judeţean Giurgiu nr.28/1 aprilie 1993.
La sfârsitul anului 2005, colectiile Bibliotecii Judetene Giurgiu se prezentau astfel:
– 196.378 volume din care: 617 documente audiovizuale
– 64 abonamente la publicatii seriale
La acestea se adauga: Fondul Documentar – 2.800 volume, constituit astfel:
– carte veche româneasca: 3 volume
– carte veche straina: 1 volum
– carte rara: 1.300 volume
– carti bibliofile (cu autograf): 80 volume
– 2 fonduri localia : A. Bărbulescu – 324 volume si Nicolae Cartojan – 1.098 volume
Biblioteca este considerata o oaza de liniste si de frumos, iar cartea popas al spiritului în zborul spre împlinire si poate ca, într-adevar, nu este alta, asa cum spunea Miron Costin, „mai frumoasa si mai de folos în toata viata omului zabava decât cetitul cartilor”.